Buturuga Irlanda rastoarna carul UE

Dupa cum bine am aflat toti, Tratatul de la Lisabona a esuat lamentabil si spectaculos. Oarecum paradoxal, o mana de oameni s-au gasit in situatia de a hotari in numele a aproape jumatate de miliard de europeni. Distopia acestor noi soviete capitaliste, respectiv UE, s-a vazut confruntata cu o noua criza institutionala, politica si ideologica. Totusi, acel 1984 prevazut de Orwell nu e chiar atat de departe, nu e evitabil … doar intarzie. Totul ia fiinta prin compromis, cedare, retragere, lasitate.

Singura tara nevoita sa supuna referendumului ratificarea acestui Tratat (care reia in mare proportie prevederile esuatei tentative a Constitutiei Europene) a fost Irlanda. Totul bine si frumos, pana in momentul in care eurocratii de Bruxelles au constatat ca nu doar ei beneficiaza de o masinarie propagandistica extrem de precisa. Intimidarile si presiunile la care cetatenii irlandezi au fost supusi de catre liderii UE s-au dovedit a fi departe de implacabilitate. Nici chiar santajul fatis, nascut atunci cand oficialii unionisti au amintit Irlandei sumele imense absorbite si dezvoltarea spectaculoasa a acestei tari de cand e membra a Comunitatilor Europene, nu a parut a da roade. Irlanda a zis NU. Totusi, la efectele acestui NU euro-exaltatii par a fi extrem de surzi.

Viziunea politica a lui Mihai Eminescu (I)

Considerand ca Eminescu, prezentat unilateral, este minimalizat la creatia sa artistica fie din teama incalcarii normelor noii religii oficiale a corectitudinii politice, fie dintr-o repulsie sterila a eminescologilor fata de domeniul politicii, am decis sa ofer intru delectarea cetitorilor mei imperiali o suita de selectii din publicistica sa. Sunt convins ca nu vor intarzia sa apara nenumarate critici si tentative de improscare a activitatii scriitoricesc-politice a lui Eminescu, insa sunt la fel de convins de ineficienta si inutilitatea acestora. Dialogul ramane deschis, atata timp cat decenta il caracterizeaza. Asadar:

“A fi bun român nu e un merit, nu e o calitate ori un monopol special, ci o datorie pentru orice cetăţean al acestui stat, ba chiar pentru orice locuitor al acestui pământ, care este moştenirea, în exclusivitate şi istorică, a neamului românesc. Acesta este un lucru care se înţelege de la sine.”

Despre “economism” si alti demoni

Nu orice etatism e stangist si nu orice stangism e etatist. Dupa cum nici orice capitalism nu e de dreapta si nu orice dreapta e capitalista. Am zis.

Pentru o mica analiza referitoare la legatura dintre politica, economie si alte domenii, va invit sa cititi articolul lui Yockey de aici.